Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea. Din ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, iar fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi incendiile forestiere, valurile de căldură și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente atât în Europa, cât și în alte părți.

Oamenii de știință avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu mai mult de 2°C nivelurile preindustriale, iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului.

O astfel de creștere a temperaturii globale va avea efecte devastatoare asupra naturii, determinând schimbări ireversibile la nivelul multor ecosisteme și, ca atare, un declin al biodiversității. Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care necesită un răspuns global. UE este hotărâtă să contribuie la creșterea nivelului de ambiție la nivel mondial și oferă un exemplu în acest sens.

UE este unul dintre semnatarii Acordului de la Paris, care are drept obiectiv limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C.

Țările UE au aprobat obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Răspunsul UE la schimbările climatice

UE a stabilit măsuri și obiective ambițioase de reducere a emisiilor sale de gaze cu efect de seră. În acest sens, UE a definit obiective privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei sale.

Obiectivele pentru 2020

Primul pachet de măsuri al UE privind clima și energia a fost aprobat în 2008 și stabilește obiective pentru 2020. Aceste obiective sunt:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (comparativ cu 1990)
• o creștere până la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile
• realizarea unei îmbunătățiri cu 20% a eficienței energetice

Pentru a atinge aceste obiective, UE a elaborat și, ulterior, a reformat sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor generate de industriile energointensive și de centralele electrice. În sectoarele construcțiilor, transporturilor și agriculturii, au fost stabilite obiective naționale în materie de emisii, în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor.

UE a luat deja un avans în ceea ce privește aceste obiective. Până în 2018, emisiile de gaze cu efect de seră fuseseră reduse cu 23%, ceea ce reprezintă o depășire cu trei puncte procentuale a obiectivului inițial de 20%.

• Consiliul adoptă pachetul legislativ climă-energie (comunicat de presă, 6 aprilie 2019)
• Reforma schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (pagină arhivată)

Obiectivele pentru 2030

În 2014, s-a convenit asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, care cuprinde un set de obiective și mai ambițios pentru perioada 2021-2030. Potrivit acestor obiective, UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990.

Cadrul cuprinde politici și obiective menite să sporească competitivitatea, siguranța și sustenabilitatea economiei și a sistemului energetic ale UE. De asemenea, UE a reformat ETS, a adoptat norme privind monitorizarea și raportarea și a susținut necesitatea unor planuri naționale privind clima și energia și a unor strategii pe termen lung.

• Consiliul European, 23-24 octombrie 2014
• Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 (pagină arhivată)

Măsuri de politică recente

După ce s-a convenit asupra obiectivelor, UE a instituit acțiuni și măsuri menite să asigure îndeplinirea acestora. Iată câteva dintre actele legislative cele mai recente.

Economia circulară

În mai 2019, UE a adoptat o interdicție a articolelor din plastic de unică folosință. Prin această interdicție, UE a impus norme mai stricte pentru acele tipuri de produse și ambalaje care se află printre cele zece articole care poluează cel mai frecvent plajele europene. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosință pentru care există alternative.

• Adoptarea de către Consiliu a interdicției privind materialele plastice de unică folosință (comunicat de presă, 21 mai 2019)

În mai 2018, UE a stabilit noi norme pentru gestionarea deșeurilor și a instituit obiective cu forță juridică obligatorie în materie de reciclare. Aceste obiective se referă la deșeurile urbane, la reciclarea ambalajelor, precum și la depozitele de deșeuri.

• Gestionarea și reciclarea deșeurilor: Consiliul adoptă noi norme (comunicat de presă, 22 mai 2018)

Emisiile de CO2 generate de sectorul transporturilor

În aprilie 2019 s-au stabilit limite de emisie mai stricte pentru autoturisme și camionete pentru a garanta faptul că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite în medie cu 15% mai puțin CO2.

• Consiliul a aprobat standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturisme și camionete (comunicat de presă, 15 aprilie 2019)

În iunie 2019 s-au adoptat limite pentru camioane și alte vehicule grele. Noile norme vor impune producătorilor să reducă emisiile de CO2 ale noilor camioane în medie cu 15% începând din 2025 și cu 30% începând din 2030, comparativ cu nivelurile din 2019.

• Reducerea emisiilor: Consiliul adoptă standarde în materie de CO2 pentru camioane (comunicat de presă, 13 iunie 2019)

Pachetul privind energia curată

UE a adoptat noi acte legislative care fac parte din pachetul privind energia curată:

• o directivă revizuită privind eficiența energetică
• o directivă revizuită privind energia din surse regenerabile
• un regulament privind guvernanța

Pachetul este esențial pentru realizarea obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și definește mecanismele de colaborare și control pentru statele membre ale UE în sectorul energetic.

• Eficiența energetică, energia din surse regenerabile, guvernanța uniunii energetice: Consiliul aprobă 3 dosare majore privind energia curată (comunicat de presă, 4 decembrie 2018)

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

În februarie 2018, UE a adoptat norme revizuite pentru sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Instituit în 2005, ETS constituie prima mare piață a carbonului la nivel mondial și rămâne cea mai mare piață de acest tip. Sistemul stabilește un plafon pentru emisiile de CO2 generate de industria grea și de centralele electrice. Volumul total de emisii permise este distribuit întreprinderilor sub forma unor autorizații care pot fi comercializate.

• Reforma schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii: Consiliul aprobă noi norme pentru perioada 2021-2030 (comunicat de presă, 27 februarie 2018)

În decembrie 2019, UE și Elveția au convenit să își coreleze sistemele de comercializare a certificatelor de emisii. Acest acord va fi reciproc avantajos pentru UE și Confederația Elvețiană, având în vedere că stabilirea unei legături între schemele de plafonare și comercializare poate spori disponibilitatea oportunităților de reducere și eficiența din punctul de vedere al costurilor a comercializării certificatelor de emisii.

• Crearea unei legături între schema UE și cea elvețiană de comercializare a certificatelor de emisii – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2020 (comunicat de presă, 9 decembrie 2019)

Exploatarea terenurilor și silvicultura

În mai 2018 s-a convenit asupra unui nou regulament privind o mai bună protecție și gestionare a terenurilor și a pădurilor. Prin acest regulament, emisiile de gaze cu efect de seră generate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinației terenurilor și de silvicultură au fost incluse în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.

• O mai bună protecție și gestionare a terenurilor și a pădurilor din întreaga Uniune: Consiliul adoptă un nou regulament (comunicat de presă, 14 mai 2018)

Strategia pe termen lung a UE în domeniul climei

În decembrie 2019, liderii UE au aprobat obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. În această etapă, Polonia nu a fost în măsură să își ia angajamentul de a pune în aplicare acest obiectiv, iar Consiliul European va repune chestiunea în dezbatere în iunie 2020.

De asemenea, liderii UE au solicitat Consiliului să continue lucrările privind Pactul ecologic european.

Liderii au recunoscut necesitatea instituirii unui cadru favorabil, care să asigure o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social către neutralitatea climatică, ținându-se cont de circumstanțele naționale diferite. Următorul buget pe termen lung al UE, cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual (CFM), care este în prezent în curs de negociere, va contribui în mod semnificativ la acțiunile climatice. Pentru a oferi sprijin regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție, se va institui mecanismul pentru o tranziție echitabilă.

În același timp, liderii UE au subliniat că este necesar să se asigure securitatea energetică și să se respecte dreptul fiecărei țări din UE de a decide cu privire la propriul mix energetic, incluzând energia nucleară, și la cele mai bune tehnologii. Liderii UE au mai afirmat că neutralitatea climatică ar trebui realizată într-un mod care să favorizeze competitivitatea UE. Dacă este necesar, UE ar trebui să elaboreze măsuri conforme cu normele OMC pentru a combate relocarea emisiilor de dioxid de carbon.

Liderii UE au invitat Comisia să pregătească o propunere pentru strategia pe termen lung a UE cât mai curând posibil în 2020, în vederea adoptării acesteia de către Consiliu și a transmiterii sale către CCONUSC, astfel cum prevede Acordul de la Paris.

Miniștrii mediului din UE au adoptat strategia pe termen lung a UE în domeniul climei în martie 2020.

De asemenea, Consiliul European a solicitat Comisiei să elaboreze, după o evaluare aprofundată a impactului, o propunere de actualizare a contribuției stabilite la nivel național (CSN) a UE în temeiul Acordului de la Paris pentru 2030.