http://www.green-report.ro/stiri/pnegocieri-impas-la-cop15-pofida-angajamentelor-tarilor-dezvoltatep

Negocierile de la Copenhaga, pe tema climei erau miercuri seara in impas, in pofida angajamentelor financiare pe termen scurt ale mai multor state prospere, in special in ceea ce priveste combaterea defrisarii, relateaza AFP, citat de Mediafax.
Presedintele american, Barack Obama, asteptat vineri in capitala daneza, "spera ca prezenta sa va fi utila" in vederea unui acord, a declarat Casa Alba cu 48 de ore inainte de expirarea termenului pentru incheierea unui acord pentru limitarea cresterii temperaturii medii a planetei la doua grade Celsius.
Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a refuzat miercuri sa ia in calcul un esec, apreciind ca acest lucru ar fi "catastrofal". Ziua a fost marcata de dispute privind procedura, intr-un climat tensionat, limitand dezbaterile la fond: elaborarea unui raspuns international fata de schimbarile climatice periculoase. "Situatia este in continuare complet blocata. Am pierdut doua zile de negocieri", a declarat secretarul de stat francez pentru Ecologie, Chantal Jouanno.
Intre timp, Australia, Franta, Japonia, Norvegia, Marea Britanie si Statele Unite au anuntat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani pentru "oprirea si, pe cat posibil, inversarea tendintei de defrisare in statele in curs de dezvoltare".
Protectia padurilor constituie una dintre mizele principale ale conferintei pe tema climei, de la Copenhaga , mai ales pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din bazinul Congo. In ritmul actual - aproape 15 milioane de hectare pe an, echivalentul suprafetei Bangladeshului - despadurirea este responsabila pentru aproape o cincime dintre emisiile de gaze cu efect de sera in lume, ceea ce depaseste cantitatile emanate in sectorul transporturilor.
Dupa-amiaza, Japonia a propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din bani publici pe trei ani pentru a ajuta statele cele mai vulnerabile sa faca fata impactului schimbarilor climatice. Ajutorul imediat necesar, in 2010-2012, destinat celor mai vulnerabile state a fost estimat la 30 de miliarde de dolari pe trei ani (zece miliarde de dolari pe an).
Africa si-a revizuit la randul sau in scadere pretentiile financiare. Premierul etiopian Meles Zenawi a mentionat cifra de 100 de miliarde de dolari pe an incepand din 2020, mult mai putin decat ceruse pana acum Uniunea Africana. "Pentru ca avem mai mult de pierdut decat ceilalti, trebuie sa fim flexibili si sa facem mai multe drumuri pentru a-i satisface pe ceilalti", a explicat acesta in sedinta plenara.
Statele in curs de dezvoltare l-au acuzat pre vicepresedintele conferintei, daneza Connie Hedegaard, ca pregateste un text al negocierilor ignorand rezultatele grupurilor de lucru. "Acest proces nu este transparent. Nu puteti avansa pur si simplu un text cazut din cer", a declarat principalul negociator chinez, Su Wei.
Potrivit opiniei generale, organizarea summitului lasa de dorit: India a calificat-o drept un "bazar integral", in timp ce Tuvalu comparat conferinta cu Titanicul, iar Brazilia a protestat fata de Danemarca, seful delegatiei sale nefiind lasat sa intre de catre fortele de ordine.
Numerosi sefi de stat - printre care si Robert Mugabe (Zimbabwe) sau Hugo Chavez (Venezuela) au luat cuvantul miercuri dupa-amiaza.
Premierul chinez, Wen Jiabao, a ajuns searea in capitala daneza, odata cu omologul sau australian, Kevin Rudd, care a avertizat ca "nu exista nici o garantie de succes".
"Negocierile sunt in criza. Suntem foarte ingrijorati cu privire la turnura pe care o iau discutiile", a declarat organizatia neguvernamentala Climate Action Network International.
Foto: Reuters