http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_19004/Copenhaga-la-cateva-zile-de-succes-sau-esec.html

Mai sunt doua zile pana la sfarsitul summitului dedicat climei din capitala daneza. In aceste zile sefii de stat si de guven invitati la conferinta, in jur de 120, incep sa soseasca de pe toate continentele in Europa, pentru intalniri bilaterale si vizite care preced evenimentul. Vineri va avea loc momentul culminant.

Vineri, sefii de stat si de guvern ai planetei se vor reuni in capitala daneza pentru a semna noul acord mondial in materie de clima, si progresele nu sunt, intr-adevar, vizibile. Motiv pentru care se multiplica, din toate directiile, apelurile la ratiune si depŕsirea intereselor strict nationale in favoarea celor planetare.
"Chiar in aceste ore, succesul inca poate fi atins. Dar, ca presedinte al COP, trebuie sa va avertizez: s-ar putea nu avem succes," a spus presedintele COP15, Connie Hedegaard.
UPDATE Premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, o va inlocui pe Connie Hedegaard in functia de presedinte al summitului climatic de la Copenhaga, pentru ultimele zile de dezbateri. Hedegaard a demisionat, motivand ca, datorita prezentei unui numar mare de lideri mondiali, conferinta ar trebui condusa in ultimele zile de premierul Danemarcei. Hedegaard fusese criticata anterior de statele africane, care i-au reprosat ca ar favoriza natiunile bogate la negocierile climatice.
Si seful ONU a cerut delecatiilor sa nu se impiedice pe ultima suta de metri: "A venit momentul pentru consens. Nimeni nu va obtine tot ceea ce isi doreste din aceste negocieri dar, daca lucram impreuna si ajungem la un acord, toata lumea va obtine ceea ce are nevoie," a spus secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
Expertii in materie de conferinte si de reuniuni la virf cu miza planetara arata ca acestea se desfasoara cam intotdeauna conform acestui scenariu: participantii temporizeaza pentru a-si conserva unele avantaje si accepta concesiile in ultima clipa.
Negocierile de la Conferinta Internationala asupra incalzirii globale de la Copenhaga au intrat intr-o faza de tensiune. Persista divergentele intre tarile bogate si cele sarace pe tema combaterii emisiilor de gaze cu efect de sera. Un incident semnificativ - delegatiile africane acuza tarile industrializate ca incearca sa neutralizeze acordul de la Kyoto, care prevede masuri severe in acest sens.
Cei mai optimisti spera totusi ca acordul final de la Copenhaga va fi ambitios - dar observatorii se arata deocamdata extrem de prudenti.
Cancelara germana, Angela Merkel, isi exprima usoarea nervozitate in legatura cu riscul unui esec al acestei reuniuni la varf asupra climatului. Esec ar insemna, mai precis, ca acordul sa nu contina angajamente precise si ambitioase in materie de reducere a cantitatilor de gaze cu efecte de sera.
Uniunea Europeana le-a adresat marti un indemn special Statelor Unite si Chinei, statele care polueaza cel mai mult pe planeta: in contul lor trebuie pus 50 la suta din volumul total de bioxid de carbon emis in
atmosfera. Cele doua mari poluatoare nu par sa fie dispuse sa-si revizuiasca ofertele curente de reducere a emisiilor.
Pana acum, SUA au anuntat ca vor sa reduca nivelurile de emisii de CO2 cu 3% pana in 2020, in raport cu nivelul anului 1990. China a legat reducerile de fiecare unitate de PIB cu care va creste economia, anuntand ca is va reduce "intensitatea de carbon".
Intr-un moment in care tensiunile dintre tarile bogate si cele sarace in privinta tintelor emisiilor de carbon au ajuns la maxim, unele delegatii privesc Conventia Cadru asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) din 1992 ca fiind o baza mai solida pentru un acord (decat Kyoto).
Tarile in curs de dezvoltare cer tarilor industrializate sa isi creasca angajamentele de reducere a gazelor cu efect de sera la 25-40% fata de 1990 pana in 2020. Desigr, ele cer si finantare pentru a se putea adapta la efectele schimbarilor climatice si a investi intr-o economie cu emisii scazute.
Tari bogate precum SUA nu sunt insa de acord cu tintele propuse pentru 2020, chiar daca UE a anuntat ca isi va imbunatati pana la 30% oferta de scadere a emisiilor, daca si alte tari dezvoltate i se alatura.
Si in privinta ajutoarelor pentru tarile sarace progresele sunt modeste la Copenhaga, chiar daca UE s-a angajat sa ofere o finantare imediata de 7,2 miliarde de euro.
Rareori pe continentul european s-au aflat mai multe capete luminate la un loc, iar momentul culminant va avea loc vineri cind va sosi la Coopenhaga si presedintele american Barack Obama. Vor mai fi prezenti presedintele rus, Dmitri Medvedev, premierul chinez, Wen Jiabao, cel indian, Manmohan Singh, cancelarul german, Angela Merkel, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, premierul britanic, Gordon Brown, si presedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva. In context, politia daneza a arestat 100 de protestatari care incercau sa treaca peste barierele care izoleaza centrul de conferinte unde are loc summitul din capitala daneza. Sute de persoane au luat cu asalt zona, politia lansand impotriva acestora gaze lacrimogene.