În doar 50 de ani, între 2 miliarde și 3,5 miliarde de oameni, în special cei săraci, care nu își permit aparate de aer condiționat, vor trăi într-un climat de căldură extremă, conform rezultatelor unui nou studiu realizat în Olanda, citat de The Independent.
La fiecare creștere de 1 grad Celsius a temperaturii medii anuale globale provenită din schimbările climatice provocate de om, aproximativ un miliard de oameni vor ajunge în zone prea calde pentru a fi locuibile fără tehnologie de răcire, potrivit lui Marten Scheffer de la Universitatea Wageningen din Olanda, conducătorul studiului publicat luni în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Cât de multe persoane vor ajunge la risc depinde de cât de reduse sunt emisiile de dioxid de carbon și de cât de rapid va crește populația mondială.
Traiul în astfel de condiţii ar plasa aceste persoane în afara nişei climatice în care oamenii au locuit în ultimii 6.000 de ani.
"Coronavirusul a schimbat lumea într-un mod care era dificil de imaginat cu doar câteva luni în urmă, iar rezultatele noastre demonstrează cum schimbările climatice ar putea avea un efect similar", a precizat Scheffer, citat într-un comunicat emis de universitate şi de celelalte instituţii de cercetare implicate.
Schimbările climatice nu sunt preconizate să apară la fel de repede ca cele determinate de pandemia de coronavirus, dar, spre deosebire de aceasta din urmă, nu ar exista nicio speranţă de schimbare în bine în viitorul apropiat, a adăugat specialistul.
Într-o mișcare neobișnuită pentru cercetătorii în domeniul schimbărilor climatice, o echipă de oameni de știință internaționali a studiat oamenii într-un mod similar cu urșii, păsările și albinele pentru a găsi „nișa climatică" în care înflorește oamenii și civilizațiile.
Scheffer şi colegii săi şi-au bazat parţial concluziile pe o analiză a datelor din trecut, comparând condiţiile climatice din regiunile preferate de oameni pentru a-şi stabili aşezările. Ei au descoperit că densitatea populaţiei umane a atins valori maxime în zone în care temperaturile medii anuale erau cuprinse între 11 şi 15 grade Celsius, cu un al doilea vârf între 20 şi 25 de grade Celsius.
Aceasta distribuţie nu a suferit aproape deloc modificări în ultimii 6.000 de ani, motiv pentru care cercetătorii numesc acest interval de temperatură "nişă ecologică umană".
Pentru a arunca o "privire" în viitor, oamenii de ştiinţă au folosit o prognoză climatică din Al Cincilea Raport de Evaluare din 2014 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Conform raportului, concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră vor evolua în mare măsură în mod necontrolat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele decenii, conducând la creşterea temperaturii pe tot globul.