„Am fost ales să reprezint cetăţenii din Pittsburgh, nu din Paris", a fost una dintre justificările lui Donald Trump pentru decizia sa de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris, semnat în 2015 de fostul preşedinte Obama.
Exact în aceeaşi zi cu anunţul SUA, România depunea la ONU ratificarea acestui Acord, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu arătând cât de important este acordul pentru România. Trebuie subliniat însă că anunţul lui Trump este doar o declaraţie de intenţie şi seamănă cu un instrument de presiune în vederea unei negocieri: ieşirea propriu-zisă a SUA din Acordul de la Paris nu se poate însă întâmpla mai devreme de 2020, adică în anul când vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. În timp ce reacţiile de dezamăgire şi de condamnare a acestui gest brutal pentru relaţiile internaţionale au apărut imediat, de la şefi de state la mari companii americane, Trump şi-a apărat promisiunea făcută încă din campania electorală argumentând că acest acord ar afecta locurile de muncă ale americanilor şi că nu ar fi corect faţă de SUA. El s-a arătat însă dispus ca SUA să facă parte dintr-o nouă înţelegere climatică, fără însă să menţioneze cum ar trebui să arate aceasta, spre deosebire de acordul semnat de 195 de ţări. Decizia lui Trump este una greşită, consideră unii analişti, pentru că vulnerabilizează SUA pe plan internaţional. În sprijinul măsurii, dinspre susţinătorii administraţiei Trump, nu au venit însă decât argumente naţionaliste sau politice.
Anunţul de la Casa Albă, unde preşedintele Donald Trump s-a ţinut de promisiunea electorală de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris, a provocat reacţii negative din partea celor mai importanţi lideri internaţionali, dar şi din partea unor mari companii americane, inclusiv unele din domeniul energiei.
Trump şi-a argumentat măsura prin faptul că acordul climatic de la Paris, care stabileşte începând cu 2020 ţinte de reducere a emisiilor de carbon şi de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius faţă de nivelul temperaturii medii din epoca pre-industrială, până în 2100, ar submina economia americană, ar afecta locurile de muncă ale americanilor şi ar pune SUA în dezavantaj faţă de restul lumii. El a spus că acest acord ar costa SUA 3 trilioane de dolari şi 6,5 milioane de locuri de muncă, iar China sau India ar fi mai avantajate.