Prima zi a Conferinței ONU pe tema schimbărilor climatice a fost dedicată întâlnirilor și discursurilor oficiale. Șefi de state sau de guverne din întreaga lume și-au exprimat viziunea referitoare la schimbările climatice și la necesitatea încheierii unui acord de mediu la Paris. Vi le prezentăm pe cele mai importante.
Discursul Președintelui american a fost unul dintre cele mai așteptate. Barack Obama a avertizat asupra urgenței acțiunii: „suntem prima generație care simțim impactul schimbărilor climatice și ultima care mai poate face ceva pentru a le stopa". Totuși, s-a arătat încrezător în reușită: „dacă noi acționăm aici, dacă noi acționăm imediat [...] atunci nu este prea târziu". Obama a mai vorbit despre responsabilitatea Statelor Unite și despre cea a întregii lumi:
Am venit aici personal în calitate de lider al celei mai mari economii din lume și al celui de-al doilea mare emițător [de gaze cu efect de seră] pentru a spune că SUA nu numai că își recunoaște rolul în crearea problemei, dar își și asumă responsabilitatea de a face ceva în această privință. Rolul nostru aici în Paris este acela de a transforma reușitele într-un cadru pentru progresul uman. Nu o soluție pentru a opri decalajul, ci o strategie pe termen lung care să ofere lumii încrederea că vom avea un viitor cu emisii reduse. Haideți să ajungem la un acord care stimulează ambiția. Să stabilim ținte nu pentru fiecare dintre noi, ci de către fiecare dintre noi. Haideți să asigurăm un sistem cu o transparență puternică.
Prin discursul său, Președintele francez a întărit ideea importanței acordului și a făcut o paralelă între pericolele schimbărilor climatice și cele ale terorismului.
„Niciodată mizele unei întâlniri internaționale nu au fost atât de mari, căci este vorba despre viitorul planetei, viitorul vieții, care, acum două săptămâni, exact aici, în Paris, a fost amenințat în plină stradă de un grup de fanatici." „Nu pot alege între lupta împotriva terorismului și lupta împotriva încălzirii globale. Acestea sunt cele două provocări majore pe care trebuie să le depășim. Trebuie săle lăsăm copiilor noști mai mult decât o lume liberă de teroare, le datorăm o planetă protejată de dezastre, o planetă locuibilă", a continuat Francois Holland.
Președintele Franței a pledat pentru o limitare a creșterii temperaturilor cu cel mult 2 sau chiar 1,5 grade Celsius, pentru o evaluare a acțiunilor o dată la 5 ani și pentru solidaritate cu statele cele mai afectate de schimbări climatice.
Aceleași măsuri le-a solicitat și prim-ministrul britanic. David Cameron a declarat că părțile știu cum arată un acord bun și că acesta nu este "dificil de obținut, ci este fezabil".
I-a invitat apoi pe participanți să își imagineze ce le-ar spune strănepoților în caz de eșec, „că a fost prea dificil?", iar apoi și-a imaginat și răspunsul generațiilor viitoare:
Ce era așa de dificil când însăși Pământul era în pericol? Când nivelurile mărilor creșteau în 2015 când producția de cereale scădea, când deșerturile se măreau, ce era așa de dificil?
Și Prințul Charles a îndemnat la acțiune, avetizând că „dăunând climei, devenim arhitecții propriei noastre distrugeri".
Prim-ministrul indian, Narendra Modi, a insistat asupra faptului că cele mai mari eforturi trebuie să le facă țările dezvoltate:
Nu e doar o chestiune de responsabilitate istorică, ci și una de eficiență: țările dezvoltate au cea mai mare libertate de a-și reduce emisiile și de a avea un impact puternic. Just ar fi ca marja de poluare pe care o mai avem să fie folosită de statele în curs de dezvoltare, pentru a le da acestora șansa să crească.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat în discursul său necesitatea asumării unei responsabilități diferențiate: „Noi am cauzat emisiile în trecut, așa că trebuie să asigurăm avangarda în viitor„.
Merkel a mai atras atenția asupra faptului că eforturile actuale nu sunt suficiente:
Vestea proastă este că nu vom reuși să ne îndeplinim targetul de 2 grade cu acțiunile curente, ci va trebui să facem eforturi în următorii 10 ani pentru a ne de-carboniza economiile.
Și Vladimir Putin a insistat asupra măsurilor care pot asigura tranziția spre o dezvoltare du emisii reduse.
Respecând țintele de poluare impuse, am reușit să ne dublăm PIB-ul. Am demonstrat astfel că putem asigura creșterea economică, având în același timp grijă de mediul înconjurător.
Liderul Rusiei a menționat că țara sa își va reduce emisiile cu 70% până în 2030, cu ajutorul unor tehnologii revoluționare și a nanotehnologiilor, pe care este gata să le pună și la dispoziția altor țări.
În același timp, Președintele Chinei a făcut un apel pentru ca „tehnologiile prietenoase cu mediul să fie transferate în țările aflate în curs de dezvoltare".
Xi Jinping a mai cerut liderilor reuniți la Paris să „pună accentual pe acțiuni practice, să respecte diferențele dintre politicile domestice, capacitățile și structurile econonice ale țărilor și să nu refuze țărilor aflate în curs de dezvoltare dreptul de a-și reduce sărăcia."
Și Președntele României a susținut un discurs la Paris.
În urma acestuia, Klaus Iohannis a menționat pe pagina sa de Facebook avantajele pe care le-ar putea aduce un acord climatic:
Schimbările climatice sunt o amenințare majoră pe care trebuie să o combatem. Dacă nu acționăm acum, impactul va deveni negestionabil, cu consecințe ireversibile pentru umanitate și mediul înconjurător. România s-a angajat încă de anul trecut să contribuie la reducerea nivelului emisiilor de carbon. Prin concentrarea eforturilor pentru a avea o economie cu emisii scăzute, vom deveni mai competitivi, vom crea noi locuri de muncă și vom răspunde mai eficient la provocările legate de securitatea energetică și climatică. La Conferința de la Paris am solicitat, în numele României, acțiuni comune. Reuniunea trebuie să se încheie cu un acord cuprinzător, echitabil și efectiv pentru atingerea obiectivelor agreate de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius.