Experţii cred că numărul victimelor poluării aerului ar putea fi de fapt semnificativ mai mare, din cauza faptului că efectul letal al dioxidului de nitrogen (NO2), emis în timpul arderii combustibililor fosili, nu a fost luat în considerare până acum, informează The Guardian.
Până acum, au fost estimate doar decesele legate de particulele fine în suspensie, cu diametrul mai mic de 2.5 milimetri (PM2.5). În oraşe, acestea provin în principal de la autoturisme, camioane şi autobuze, dar mai sunt produse şi de arderea lemnului, încălzirea uleiului sau a cărbunelui pentru uz casnic sau industrial, sau de incendiile forestiere.
Decesele cauzate de poluarea aerului la nivel global sunt în creştere. Studiul „Povara globală a bolii", realizat de Institute of Health Metrics and Evaluation de la Universitatea Washington din Seattle, arată că au avut loc 3,4 milioane de decese cauzate de poluarea în aer liber, în 2010, ceea ce indică o creştere faţă de cifra de 3 milioane din 1990. La asta se adaugă efectele poluării din interior, în mare parte de la focul folosit pentru gătit din ţările în curs de dezvoltare, astfel că numărul deceselor la nivel mondial ajunge la 7 milioane pe an, conform Organizația Mondială a Sănătății (WHO).
Directorul de politici de la organizaţia non-guvernamentală Transport&Environment, Jos Dings, a spus că soluţiile pentru problema poluării aerului ar reduce, de asemenea, emisiile de carbon, aducând beneficii atât pentru sănătatea oamenilor, cât şi pentru climă. „Cu cât ne mutăm sistemul de transport dinspre hidrocarburi - petrol şi biocombustibili - înspre electricitate, cu atât va fi mai bine. Această schimbare va rezolva simultan problema poluării aerului şi problemele climatice", a spus Dings.
În plus, a mai spus Dings, declinul cărbunelui şi al altor combustibili fosili (care sunt, de asemenea, surse de dioxid de nitrogen) ca surse de energie în viitor, s-ar adăuga la beneficiile pentru sănătate aduse de trecerea la transportul electric. „Dacă te uiţi spre viitor, energia electrică suplimentară care va intra în sistem în următoarele decenii va fi în cea mai mare parte regenerabilă. Trei sferturi din capacitatea suplimentară pe care o instalăm în prezent în sectorul energetic european reprezintă energie solară şi eoliană. Tendinţele sunt, destul de mult, în direcţia bună", explică Jos Dings.
În Europa, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului. Dar această numărătoare poate creşte semnificativ în cazul în care luăm în calcul şi dioxidul de nitrogen.
Adăugarea acestor decese la numărul estimat e totuşi dificil, pentru că există o suprapunere. E greu de ştiut care dintre emisiile de trafic au făcut rău oamenilor care trăiesc lângă drumurile principale. Dar un raport al Organizației de anul trecut a concluzionat că NO2 a fost o cauză suplimentară de decese, iar comitetul guvernului britanic cu privire la efectele medicale ale poluării aerului (COMEAP) încearcă acum să conecteze informaţia cu cifre.
Doctorul Heather Walton, lector senior în sănătatea mediului la King's College din Londra, a declarat că riscurile cauzate de PM2.5 şi de NO2 sunt similare. În Marea Britanie, cercetătorii au estimat că o creștere a mortalității de 6% echivalează cu o creştere a concentraţiei de PM2.5 de 10 micrograme pe metru cub. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată o creştere a ratei de mortalite cu 5.5% procente, pentru echivalentul în NO2.
Dar concentraţiile anuale de NO2 sunt mai mari decât cele de PM2.5. Asta ar putea sugera că NO2 cauzează mai multe decese decât PM2.5. Totuşi, calculele nu sunt atât de simple. Având în vedere că locurile mai poluate au nivelul mai ridicat pentru ambii poluanţi, şi ambii afectează mortalitatea, e dificil de separat efectele, a mai explicat Walton.
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății arată că suprapunerea ar putea fi de 33 de procente. De asemenea, a recomandat luarea în calcul a impactului NO2 doar când concentraţia acestuia depăşeşte 20 de micrograme pe metru cub.
COMEAP lucrează la a găsi o cale de a adăuga efectele NO2 la rata mortalităţii cauzate de poluarea aerului, însă, deşi în acest moment e una dintre problemele-cheie din domeniu, Walto spune că nu se va ajunge la nişte cifre finale prea curând.
Legătura dintre poluarea aerului şi consecinţele negative asupra sănătăţii devin din ce în ce mai clare, însă abia pe la începutul anilor 1990 au început să fie publicate dovezi solide de cercetare care arată această conexiune.
În 1993, Douglad Dockery de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, împreună cu colegii lui, au publicat un studiu care a inclus peste 8.000 de adulţi din şase oraşe din Statele Unite, care arată că nivelul mai ridicat de particule fine din aer a fost asociat cu rate mai mari de deces - odată ce fumatul a fost exclus. În 2009, un alt document realizat de acelaşi grup de cercetători a arătat că depoluarea aerului a dus la creşterea speranţei de viaţă.
Totul depinde foarte mult de zona unde locuieşti - nu contează cel mai mult în care oraş, ci unde anume în oraş, riscurile cele mai mari fiind în apropierea drumurilor principale. Mersul pe jos sau cu bicicleta de-a lungul străzilor pline de fum este în mod clar o problemă, dar nu atât de mare precum locuirea în aceste zone. Un mic studiu pe 50 de elevi, făcut de Mark Nieuwenhuijsen, profesor la Centrul de Cercetare în Epidemiologia Mediului din Barcelona, a demonstrat anul acesta că expunerea lor a fost mai mare atunci când mergeau pe jos de la şcoală spre casă, dar pe parcursul celor 15 ore petrecute în casă expunerea lor la aerul poluat era la cel mai ridicat nivel.
Studiul lui Nieuwenhuijsen a fost parte dintr-un studiu mai mare care analiza efectele poluării aerului asupra dezvoltării cognitive a copiilor. Luna aceasta, grupul de cercetători şi-a publicat lucrarea în PLoS Medicine; aceasta arată că elevii de la şcolile unde poluarea aerului e mai accentuată s-au descurcat mai slab de-a lungul timpului la testele de memorie şi atenţie, spre deosebire de colegii lor din alte zone.
Efectele asupra copiilor devin din ce în ce mai îngrijorătoare. Cele mai recente rezultate, obţinute într-un studiu de 20 de ani realizat în Los Angeles, publicat în New Egland Journal of Medicine luna trecută, aduc unele dintre cele mai convingătoare dovezi ale efectului poluării aerului asupra creşterii plămânilor la copii.
Lucrarea a adus şi nişte veşti bune. Nivelurile de NO2 şi PM2.5 au scăzut cu 40 de procente în zonele urbane unde trăiesc copiii care au participat la studiu. James Gauderman, profesor la Şcoala de Medicină Keck de la Universitatea din California de Sud (USC) împreună cu echipa lui, care au rulat timp de două decenii Studiul Sănătăţii Copiilor, au raportat că, în urma curăţării aerului, copiii de astăzi pot respira mult mai uşor. În grupul original de copii, studiat între 1994 şi 1998, opt procente aveau deficienţe ale funcţiei pulmonare, ceea ce duce de multe ori, la vârsta adultă, la boli respiratorii şi de inimă. În grupul studiat între 2007 şi 2011, cifrele au scăzut la 3.6 procente.
Studiul reprezintă o mare descoperire, datorită puterii dovezilor pe care le aduce, conform cărora fumul şi particulele sunt o cauză a afecţiunilor pulmonare. În cadrul discuţiilor despre legătura directă între poluarea aerului şi funcţionarea plămânilor, unele voci spun că e doar o asociere, şi că nu există dovezi clare. Iar rezultatele acestui studiu arată cum deficitul poate fi adresat prin reducerea poluării aerului şi astfel începem să avem ceva ce arată mai mult a relaţie de cauzalitate, a explicat Ian Mudway, lector în toxicologie respiratorie la King's College din Londra.
Mai sunt în lucru cercetări care sugerează că impactul poluării aerului depăşeşte astmul şi alte boli respiratorii sau de inimă. În iulie 2013, European Study of Cohorts for Air Pollution Effects (ESCAPE) a arătat că locuitul în apropierea drumurilor principale poluante, în nouă ţări din Europa, duce la creşterea „şanselor" de cancer la plămâni. Trei luni mai târziu, IARC, agenţia internaţională de cercetare a cancerului, a clasificat în mod oficial poluarea aerului ca fiind cancerigenă, cauzând cancer atât la plămâni cât şi la vezică.
Studiile au mai arătat legături între poluarea aerului şi scăderea fertilităţii sau obezitate. Cercetătorii studiază de asemenea şi demenţa şi degenerarea neurologică, având în vedere că sunt îngrijoraţi şi de efectele cognitive ale poluării aerului.