Chiar şi o presupusă schimbare minimă a climei în secolul XXI se pare a fi semnificativă şi distructivă. Estimările schimbărilor viitoare sunt de un larg diapazon. Temperatura globală poate creşte de la 1.4 până la 5.8°C; nivelul mării poate să se ridice de la 9 la 88cm. Aceasta reflectă complexitatea, interdependenţa şi sensibilitatea sistemelor naturale care formează clima. Deşi cunoştinţele ştiinţifice şi modelele computerizate s-au îmbunătăţit în ultimul timp, proiectările încă mai implică într-o măsură oarecare combinarea efectelor incerte cu efecte incerte.

Se presupune că ridicarea nivelului mării pe parcursul secolului curent poate varia de la semnificativă la catastrofală.

Prognozele impactului de viitor al climei pot fi neclare, dar acestea nu sunt lipsite de sens: acestea arată că consecinţele ar putea varia de la distructive la catastrofale. Prognoza încălzirii minime pentru următorii 100 de ani este mai mare de două ori decât creşterea de 6°C care s-a produs din 1900… şi creşterea care a avut loc anterior deja a produs consecinţe. Manifestările extreme ale anotimpurilor, astfel precum a fost prognozat de modelele computerizate, ne pun la încercare tot mai frecvent, şi se aşteaptă o intensificare cu o creştere a frecvenţei de producere a acestora. Nivelele mării au crescut deja cu 10 până la 20cm în comparaţie cu nivelele preindustriale şi se aşteaptă o creştere în continuare. Un viitor cu furtuni şi inundaţii de proporţii de-a lungul coastelor dens populate este probabil, fiind o combinaţie deloc încurajatoare chiar şi în cazul prognozelor care utilizează scenarii de schimbări climatice minime.

Deşi efectele regionale şi locale pot varia mult, în majoritatea regiunilor tropicale şi sub-tropicale se aşteaptă o reducere generală a recoltelor de culturi agricole. Regiunile continentale mijlocii, astfel precum este „fâşia grânelor” din Statele Unite şi teritoriile vaste din Asia vor deveni mai uscate. În regiunile, unde agricultura se bazează doar pe ploi, astfel precum este Africa sub-Sahariană, recoltele vor descreşte dramatic chiar şi în cazul creşteri minime de temperatură. Astfel de schimbări pot cauza dereglări în asigurarea alimentară în regiunile care sunt deja afectate de foame şi de deficit de alimente.

Pătrunderea apei saline ca urmare a ridicării nivelului mărilor va reduce calitatea şi cantitatea rezervelor de apă dulce. Aceasta este o mare îngrijorare, deoarece miliarde de oameni deja se confruntă cu probleme de acces la apă dulce. Nivelele mai înalte ale oceanelor deja contaminează sursele de apă subterană din Israel şi Tailanda, diferite state de pe insule mici din oceanele Pacific şi Indian şi Marea Caraibelor, şi în unele dintre cele mai productive delte ale lumii, astfel precum sunt: delta fluviului Yangtze din China şi delta fluviului Mekong din Vietnam.

Majoritatea speciilor periclitate – în jur de 25% de mamifere şi 12% de păsări – pot să dispară în următoarele câteva decenii, dat fiind faptul că condiţiile mai calde produc schimbări în păduri şi zone umede de care depind acestea, iar activitatea umană blochează migrarea acestora în alte părţi.

Se presupune că temperaturile mai înalte vor contribui la extinderea unor boli, astfel precum este malaria, care deja în prezent omoară anual în jur de un milion de oameni, majoritatea dintre care sunt copii.

Sursă: http://unfccc.int/essential_background/feeling_the_heat/items/2905.php