Română
English
În ciuda angajamentelor asumate de liderii lumii la summitul climatic COP26 de la Glasgow, lumea nu se apropie încă de obiectivele sale privind limitarea creșterii temperaturii medii globale față de nivelurile preindustriale, arată o nouă analiză a Climate Action Tracker (CAT), un grup internațional de cercetare cu scopul de a monitoriza acțiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, Programul ONU pentru Mediu și-a revizuit estimările climatice pentru anul 2021 și spune că angajamentele actuale ale țărilor nu vor inversa tendința de creștere a temperaturii globale.
Noile angajamente climatice naționale de la COP26 privind o abordare mai dură a schimbărilor climatice în acest deceniu ar duce la o încălzire globală cu 2,4 grade Celsius până la finalul acestui secol. Pragul este cu mult peste limita de 1,5 grade Celsius, țintă la care s-au angajat în 2015 țările semnatare ale Acordului climatic de la Paris, scrie BBC News.
Climate Action Tracker (CAT) a declarat marți că promisiunile țărilor care participă la summitul ONU de la Glasgow de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 vor permite în continuare Pământului să se încălzească cu mult peste obiectivele climatice ale ONU stabilite până în 2100.
Referindu-se la obiectivul aspirațional privind temperatura medie globală față de nivelurile preindustriale stabilit în 2015 la Paris, reprezentanții CAT au precizat că, în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta vor fi în continuare de două ori mai mari decât este necesar pentru a menține creșterea temperaturii sub 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.
Toate guvernele trebuie să-și revizuiască țintele climatice
Experții Climate Action Tracker au spus că „toate guvernele trebuie să-și revizuiască obiectivele climatice", subliniind în același timp că într-un „scenariu optimist", în care obiectivele pe termen lung ale unor țări de a opri creșterea nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă ar fi implementate, ajungându-se în final la emisii „zero nete", încălzirea globală ar putea fi limitată la un nivel de 1,8 °C în acest secol.
Totuși, reprezentanții Climate Action Tracker au avertizat asupra neîndeplinirii angajamentelor de mediu pe termen lung ale națiunilor, deoarece majoritatea țărilor nu au implementat încă politicile sau legislația pe termen scurt necesare pentru aceste obiective, notează Reuters.
„Este foarte bine ca liderii să susțină că au o țintă net zero, dar dacă nu au planuri cu privire la cum să ajungă acolo, iar țintele lor pentru 2030 sunt scăzute, atunci, sincer, acest prag numit „net zero" este doar o altă afirmație care nu se transformă într-o acțiune reală privind schimbările climatice", a declarat Bill Hare, CEO al Climate Analytics, una dintre organizațiile care fac parte din CAT.
Toate scenariile indicate de Climate Action Tracker subliniază faptul că se va depăși limita de 1,5°C despre care oamenii de știință spun că este nivelul pe care lumea trebuie să-l țină „în viață" pentru a preveni cele mai devastatoare efecte ale schimbărilor climatice.
Pentru a păstra garanția atingerii acestui obiectiv, oamenii de știință au spus că emisiile globale de gaze cu efect de seră, în principal dioxid de carbon provenit din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, trebuie să scadă cu cel puțin 45% față de nivelurile din 2010 până în anul 2030 și să atingă ținta de emisii zero-nete până în 2050.
În cazul în care nu se va realiza niciunul dintre noile angajamente, lumea se va încălzi cu 2,7°C în acest secol, au spus experții CAT.
Greenpeace a spus că analiza celor de la Climate Action Tracker este „devastatoare" și a cerut țărilor să se pună de acord pentru a-și actualiza obiectivele pentru 2030 în fiecare an, până când decalajul dintre angajamentele lor și ținta de menținere a pragului de 1,5°C va fi eliminată.
De asemenea, CAT mai susține că aproximativ 90% din emisiile globale sunt în prezent acoperite de angajamentul privind neutralitatea climatică, însă „majoritatea" planurilor la care s-au angajat țările pentru următorul deceniu sunt în contradicție cu obiectivele net zero pe termen lung. Din cele 140 de guverne care au promis că vor ajunge la neutralitate climatică, doar 40 au fost evaluate ca având angajamente „acceptabile".
Optimismul și credibilitatea din jurul COP26
COP26 „are un decalaj masiv de credibilitate, acțiune și angajament", mai spun reprezentanții Climate Action Tracker.
Summitul de la Glasgow este considerat crucial pentru combaterea schimbărilor climatice, dar predicția CAT se poziționează în sens invers cu valul de optimism prezent săptămâna trecută la Glasgow, după ce au fost semnate mai multe angajamente pentru protecția mediului, printre care acordul pentru combaterea emisiilor de metan, declarația privind stoparea defrișărilor de păduri până în 2030, angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate și acordul pentru încetarea completă a utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040.
Prin urmare, dacă totul părea că merge în direcția bună în prima săptămână, în cea de-a doua săptămână de COP26 au apărut rupturile între țările care doresc o acțiune mai dură, în special pentru a forța alte națiuni să-și revizuiască contribuțiile determinate la nivel național (NDC-uri) dacă acestea nu sunt în conformitate cu obiectivul de 1,5 grade Celsius și altele, care doresc să respecte calendarul de la Paris al revizuirilor cincinale. Există, de asemenea, dispute între națiuni cu privire la modul în care țările ar trebui să monitorizeze emisiile și cu privire la finanțarea climei pentru statele sărace și afectate de criza climatică.
„Intențiile pe termen lung ale țărilor sunt bune, dar implementarea lor pe termen scurt este inadecvată", a spus Niklas Höhne, unul din experții CAT, pentru The Guardian.
De altfel, analiza CAT vine în momentul în care Agenția Meteorologică din Marea Britanie a transmis noi semnale despre căldura extremă, subliniind că aceasta va afecta un miliard de oameni dacă temperatura la nivel global va crește cu două grade din cauza schimbărilor climatice.
Summitul COP21, desfășurat la Paris în 2015, a stabilit un plan pentru evitarea dezastrelor naturale provocate de efectele schimbărilor climatice. Planul a inclus „urmărirea eforturilor" pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C. Însă, când sunt analizate politicile reale ale guvernelor, mai degrabă decât angajamentele publice, încălzirea globală proiectată este de 2,7°C până în 2100, sugerează Climate Action Tracker.
„Aceste noi prognoze sunt ca un telescop fixat pentru a privi un asteroid care se îndreaptă spre Pământ. Este un raport care, în orice lume sănătoasă, ar determina delegații guvernele adunați zilele astea Glasgow să-și lase imediat deoparte diferențele și să lucreze fără compromisuri pentru un acord care să salveze viitorul nostru comun", a declarat directorul executiv al Greenpeace International, Jennifer Morgan.
Cu toate că noul avertisment este apocaliptic, perspectivele lumii s-au îmbunătățit de la summitul climatic de la Paris, când aceeași organizație, Climate Action Tracker, a estimat că politicile întreprinse de guverne până la acel moment făceau ca planeta să se încălzească cu 3,6°C peste nivelurile preindustriale.
Obiectivul principal al COP26 constă în a menține „în viață" ținta de stopare a creșterii temperaturii medii globale la nivelul de 1,5 grade Celsius, ceea ce înseamnă că țările trebuie să se angajeze să ajungă la emisii „net-zero" până în 2050. Asta înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, până când o țară absoarbe aceeași cantitate de emisii din atmosferă pe care o emite.
ONU spune că angajamentele actuale ale țărilor nu vor inversa tendința de creștere a temperaturii globale
Noile angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor mai recente estimări formulate de ONU şi publicate marţi în cadrul COP26.
Raportul anual de referinţă al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), publicat chiar înainte de debutul conferinţei pentru climă de la Glasgow, avertiza în legătură cu o încălzire „catastrofală" de +2,7°C, sau de +2,2°C dacă sunt respectate obiectivele privind neutralitatea carbonului fixate pentru jumătatea acestui secol.
Odată cu angajamentele luate de alte 33 de ţări în timpul COP26, printre care Brazilia, Argentina şi mai ales India, care şi-a consolidat obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 şi a anunţat că va atinge neutralitatea carbonului în 2070, previziunile UNEP s-au modificat doar într-o manieră minimală, conform cifrelor publicate marţi, transmite Agerpres.
Angajamentele actuale anunţate de 152 de ţări care reprezintă împreună 88% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră vor permite o reducere a emisiilor cu 4,8 gigatone suplimentare de CO2 până în 2030, comparativ cu 0,7 gigatone calculate cu ocazia estimărilor precedente. Această ameliorare este asociată mai ales cu noile obiective pentru 2030 anunţate de Arabia Saudită şi de China, remarcă UNEP.
În ceea ce priveşte traiectoria temperaturii globale, omenirea se îndreaptă în continuare spre o încălzire cu 2,7°C până în anul 2100, foarte departe de obiectivele Acordului de la Paris, care prevăd limitarea creşterii temperaturilor cu 2°C, sau cu 1,5°C dacă va fi posibil, în raport cu era preindustrială.
Adăugând noile promisiuni privind neutralitatea carbonului, creşterea temperaturii globale ar putea fi limitată la +2,1°C, reprezentând o ameliorare de doar 0,1°C în raport cu estimările precedente. Dar, „ţinând cont de lipsa de transparenţă în legătură cu promisiunile privind neutralitatea carbonului, absenţa unor mecanisme de implementare şi a unor sisteme de verificare şi de faptul că foarte puţine dintre angajamentele pentru 2030 plasează cu claritate ţările lumii pe un drum care duce spre neutralitatea carbonului, atingerea acestor obiective rămâne incertă", au adăugat autorii raportului UNEP. Până în 2025, lumea va atinge primul prag critic de temperatură
În luna mai, Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO) a întocmit un raport în care sugera că până în 2025 există o probabilitate de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială. Conform WMO, acesta este primul prag critic de temperatură stabilit în urma Acordului de la Paris, din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius. Practic, „şansele" ca acest prag să fie atins în următorii 4 ani s-au dublat, după ce în urmă cu 10 ani în urmă această probabilitate era de doar 20%.
„Ne apropiem de pragul de 1,5 grade - încă nu am ajuns acolo, dar suntem aproape", declara la începutul verii meteorologul Leon Hermanson.
Cu toate acestea, o depăşire pe durata unui singur an a pragului de 1,5°C nu va însemna, automat, un eşec al Acordului de la Paris, deoarece acest acord încearcă menţinerea sub control a încălzirii globale pentru o perioadă de mai mulţi ani, nu doar unul singur.
„Prognoza reprezintă o veste care ne spune încă o dată că acţiunile împotriva schimbărilor climatice sunt până în acest moment total insuficiente şi că trebuie, de urgenţă, să reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră pentru a opri încălzirea globală", a transmis la rândul său, Joeri Rogelj, cercetător la Institutul Grantham al Colegiului Imperial din Londra.
Temeratura globală în 2021, cu circa 1 grad Celsius peste media perioadei preindustriale
Conform climatologului Ed Hawkins de la universitatea Reading, pragul de 1,5 grade a fost depăşit în două luni din anul 2016.
„Odată cu încălzirea climatică, vom avea mai multe luni cu creştere de peste 1,5 grade, apoi un an, apoi doi-trei ani la rând şi, în cele din urmă, fiecare an", a spus Hawkins. Cercetătorul a mai adăugat că valoarea de 1,5 grade Celsius nu trebuie însă privită ca un „număr magic pe care trebuie să-l evităm". „Nu chiar ca o prăpastie, ci mai degrabă o pantă pe care deja ne aflăm", a transmis Hawkins.
La finele anului 2020, Serviciul meteorologic britanic a estimat că temperatura medie globală în anul 2021 va fi cu 0,91-1,15 grade Celsius mai mare, peste media perioadei preindustriale (1850-1900). Astfel, 2021 urmează a fi al șaptelea an consecutiv cu temperaturi care au fost în general cu 1 grad Celsius mai ridicate decât nivelurile preindustriale.
Seria celor mai calzi ani a început în 2015, primul an când temperatura globală a aerului a depășit cu 1 grad Celsius perioada preindustrială (1850-1900).
