Este nevoie de a întreprinde măsuri, şi cu cât mai urgent - cu atât mai bine,  pentru a limita pagubele care se pot produce în urma consecinţelor inevitabile ale încălzirii globale.

Adaptarea şi planificarea sunt necesare.

Dat fiind faptul că efectele schimbării climei sunt inevitabile, ţările trebuie să întreprindă măsuri pentru a se proteja de la eventualele distrugeri şi pagube care pot rezulta.

În jargonul intenţional, aceasta este cunoscut ca adaptare. În unele cazuri, este dificil de a cunoaşte ce trebuie de făcut, de exemplu, cum să opreşti ridicarea de nivel a oceanelor sau ce tehnologii sau strategii urmează să fie dezvoltate. Dar cele mai mari dificultăţi sunt cele de ordin psihologic şi politic.

Prevenirea presupune predominarea instinctelor naturii umane şi ale politicienilor. Este dificil de a lua măsuri costisitoare şi dureroase, când omenirea nu ştie la sigur ce, unde şi cât de grav urmează să se întâmple. De exemplu, în cazul construcţiei digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, în numeroase cazuri oamenii trebuie să fie mutaţi din luncile inundabile, dar întrebarea este cât de înalte trebuie să fie digurile şi unde trebuie sa fie mutaţi oamenii?

Până în prezent au fost luate unele măsuri preventive, deşi este nevoie de măsuri urgente. Eforturile avansează prin elaborarea unor rapoarte şi studii, măsuri care sunt acceptabile şi posibile de realizat din punct de vedere politic la moment. Una dintre abordările care este considerată adecvată este de a direcţiona eforturile la vulnerabilitate, decât la aspectele necunoscute ale pericolului creat de schimbarea climei. Este vital de a cunoaşte cine va avea nevoie de suport când schimbările climatice vor crea dificultăţi. În acest context, în baza acestei importante informaţii pot fi luate decizii suplimentare, cât şi elaborate planuri concrete.

O serie de ţări au iniţiat programe de cercetare în domeniu. De exemplu, pe parcursul ultimei decade, au fost făcute prognoze mult mai detaliate şi precise cu privire la impactul schimbării climei.

În anul 1997, sub auspiciile Convenţiei-cadru privind Schimbarea Climei, noi fonduri au fost inaugurate pentru a suporta adaptarea la schimbarea climei. Un Fond Special pentru Schimbarea Climei a fost inaugurat în anul 2001 pentru a finanţa proiecte în care sunt incluse activităţi de adaptare la schimbările climatice. Fondul pentru Ţările mai Puţin Dezvoltate are intenţia de a da posibilitate naţiunilor mai săraci de a implementa „programe naţionale de acţiuni pentru adaptare”. De asemeni, un Fond de Adaptare a fost creat în cadrul Protocolului de la Kyoto pentru a suporta implementarea unor proiecte şi programe concrete de adaptare.

Flexibilitatea este un alt instrument valoros. Acesta oferă o modalitate sensibilă de planificare pe viitor în sectorul de agricultură, de exemplu, a creşterii culturilor agricole, unele dintre care pot fi viabile în contextul fluxului climatic, decât să se investească într-o singură cultură care este valoroasă la moment, dar poate fi distrusă de o secetă sau un val de temperaturi înalte. Este util de a determina care dintre culturi vor creşte şi vor fi profitabile la temperaturi mai înalte sau într-o climă mai uscată, în cazul că există astfel de previziuni pentru regiunea în cauză. Uniunea Europeană a încurajat fermierii să practice flexibilitatea în utilizarea terenurilor şi producerea culturilor. Este recomandat de modifica subsidiile şi programele de stimulare cu scopul de a influenţă gestionarea şi operarea fermelor în aşa mod, încât acestea să facă faţă schimbării climei.

Un pas important şi efectiv din punct de vedere al costului este de a adopta decizii raţionale de către guverne şi industrii cu privire la plasarea în siguranţă în prezent şi pentru viitor, a infrastructurii şi localurilor. Este mai bine de a plasa staţiile electrice, căile ferate, spitalele şi cartierele locative, unde acestea vor fi în afara pericolului de a fi distruse de inundaţii.

Un beneficiu al acestui proces dificil de adaptare este că unele măsuri vor avea efecte pozitive indiferent de ce se va întâmpla cu schimbările climatice. Restabilirea învelişului de păduri, zonelor umede şi a pajiştilor pentru prevenirea eroziunii solului şi reducerea pagubelor care pot fi provocate de furtuni şi inundaţii, vor ajuta oamenii în cazul când vor avea loc furtuni obişnuite, iar măsurile luate vor crea sanctuare pentru viaţa sălbatică şi vor aduce beneficii cu caracter estetic şi recreaţional. De asemeni, elaborarea planurilor de evacuare şi sistemelor de răspuns medical în cazul producerii furtunilor şi inundaţiilor puternice pot contribui la salvarea vieţilor şi în alte situaţii excepţionale.

Sursa: http://unfccc.int/essential_background/feeling_the_heat/items/2911.php