Prima Contact Harta
 Română  English
 
 
Prima / CADRUL NAŢIONAL / Materiale informaţionale / Noutăţi / Cum ne afectează schimbările climatice sistemul de sănătate: „Virușii devin mai agresivi. Gripa nu va mai apărea doar iarna”
Cum ne afectează schimbările climatice sistemul de sănătate: „Virușii devin mai agresivi. Gripa nu va mai apărea doar iarna”
31.01.2023  
  sursa 
imprimare

 

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/cum-ne-afecteaza-schimbarile-climatice-sistemul-de-sanatate-virusii-devin-mai-agresivi-gripa-nu-va-mai-aparea-doar-iarna-2232841

 

Schimbările climatice ne afectează sănătatea, iar cea mai caldă lună ianuarie înregistrată în România ne-a dat peste cap sistemele de autoprotecție ale organismelor noastre. Virușii devin din ce în ce mai agresivi, de aceea ne confruntăm cu aproape o epidemie de gripă, spune Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în podcastul Digi Context.

 

Digi24.ro: Cum va fi Clima României în următorul deceniu? La ce să ne așteptăm?

Există mai multe scenarii climatice, inclusiv la Administrația Națională de Meteorologie, care arată că aceste extreme, că până la urmă nu discutăm de o încălzire uniformă, vor genera probleme pe tot teritoriul României, diversificat în funcție de zonă. Avem un relief complex. Avem zone de munte, de câmpie, Delta Dunării, Dunărea, toate acestea fac teritoriul României complex și din perspectiva impactului pe care schimbările climatice îl vor avea.  

Ceea ce este clar este că va trebui să trăim cu aceste schimbări, iar aici avem două paliere:

  • Avem palierul de reducere a emisiilor, pentru a face aceste schimbări mai acceptabile;
  • precum și partea de adaptare la schimbările climatice. Adică cum adaptăm oamenii și comunitățile pentru ca pagubele și efectele acestor schimbări climatice să fie minime.

Digi24.ro: Am avut cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată. Ce înseamnă asta? Cum se pregătește statul român pentru accentuarea crizei climatice?

E clar că sunt niște semnale de alarmă. Din păcate sunt din ce în ce mai dese. Recordurile acestea despre care discutăm se depășesc din ce în ce mai des, fie că vorbim de cantități de precipitații, fie că vorbim de temperaturi cum au fost cele din 18 ianuarie 2023.

Toate aceste semnale trebuie să ne facă să gândim că schimbările climatice sunt o realitate. Nu mai sunt o discuție teoretică despre topirea ghețarilor, ci ne afectează în fiecare zi.

Și cred că e important ca oamenii să înțeleagă că există soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice și pentru adaptare, la care ne gândim împreună cu celelalte ministere. Pentru că dacă discutăm despre schimbări climatice și de adaptarea la acestea, aici este un efort orizontal, de la energie la transporturi și până la ministerul dezvoltării și al mediului.

Noi, la Ministerul Mediului, avem în lucru strategia de adaptare la schimbările climatice, dar și strategia pe termen lung prin care ne asumăm reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru că problema de fond care generează toate aceste perturbări de climă constă în faptul că sunt foarte multe emisii, ceea ce face ca sistemele climatice să fie afectate de o încălzire prea mare a suprafeței oceanelor cu o evaporare a apelor mult prea consistentă, care generează multe precipitații și multă umiditate în atmosferă și dau peste cap toate aceste cicluri de aer cald și aer rece, situație pe care am văzut-o și în România.

Am putut observa cum în SUA, la New York, au fost înregistrate cantități semnificative de zăpadă, În același timp, în aceeași perioadă, Europa era lovită de un val de căldură în cea mai geroasă lună a anului. Deci sunt, de o parte și de alta a Oceanului Atlantic, două extreme care s-au întâmplat în același timp și care să ne face să conștientizăm că nu mai avem timp de discuții și de discursuri. Trebuie să acționăm pe toate sectoarele pentru a reduce cauza problemei.

S-a discutat foarte mult și în context global despre acoperirea pagubelor generate de schimbările climatice. La COP 27 a fost principala temă. Însă, din păcate, dincolo de efortul de finanțare a acestor pagube în țările cele mai afectate și care sunt de obicei țările în curs de dezvoltare, a lipsit partea de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor.

Noi trebuie să înțelegem că dacă nu reducem emisiile și temperatura medie globală va continua să crească, pagubele vor fi din ce în ce mai mari. Și nu vom avea niciodată atâtea resurse financiare să acoperim toate aceste pagube. Dincolo de asta, cred că e important să ne gândim la niște aspecte foarte pragmatice.  

Și dacă discutăm de componenta de sănătate, nu putem să excludem ce s-a întâmplat la începutul acestui an. Ce mai caldă lună ianuarie înregistrată în România și aproape epidemie de gripă. Ne dăm peste cap sistemele de autoprotecție ale organismelor noastre. Virușii devin din ce în ce mai agresivi, gerul care era normal în luna ianuarie ar mai fi temperat puțin aceste boli.

Pe alt plan, discutăm de energie, de costul energie, de tranziția la energie verde, care este singura soluție pentru a scăpa de dependența de marii furnizori de carburanți fosili. Și avem acum contextul cu Rusia. Se vorbește acum din ce în ce mai mult de ideea de a deveni independenți. Adică să ne producem singuri energia. La nivel individual cu fiecare consumator, dar și la nivel național printr-o strategie de promovare a energiilor regenerabile într-un ritm accelerat. 

Câștigăm astfel pe două părți.  Pe de o parte, reducem emisiile. Pe de altă parte, costul energiei și al facturilor pentru oameni va fi scăzut.  

Digi24.ro: Ce acțiuni de combatere a schimbărilor climatice demarează statul român în mod concret, dincolo de ideile de la suprafață?

Noi trebuie să ne asumăm reducere emisiilor și trebuie să avem o traiectorie foarte clară în care fiecare sector, că discutăm de energie, de managementul deșeurilor sau de încălzirea rezidențială, trebuie să avem programe de finanțare care să ne asigure că aceste ținte de reducere a emisiilor se vor întâmpla. Și aici avem câteva exemple concrete recente.

Avem PNRR, care finanțează trecerea la energie regenerabilă și programele pentru reabilitarea energetică a clădirilor.

Avem programe de mobilitate verde, autobuze electrice hibrid, calea ferată electrificată în loc de transportul public clasic cu autovehicule. Avem programe la Ministerul Mediului pe care le gestionăm tocmai în acest scop prin Administrația Fondului pentru Mediu (Rabla Clasic, Rabla Plus, Casa fotovoltaice, iluminat public ecologic). Toate aceste programe au rolul de a finanța această tranziție către o societate în care poluăm mai puțin.

Digi24.ro: Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050?

România are un mix energetic echilibrat în acest moment. Comparativ cu alte state, nu depindem atât de mult de cărbune, de gaz și cu atât mai puțin de gaz important din Rusia. Însă avem un specific pe care trebuie să îl păstrăm.

Discutăm de un volum din ce în ce mai mare de energie produsă din energie nucleară, care este o energie curată, deși are niște riscuri de mediu. Cu toate acestea, specialiștii pe care îi avem la Nuclearelectrica ne asigură că se aplică cele mai bune măsuri de siguranță. Nu avem aici niște riscuri cum au fost în alte părți.

Putem vorbi și despre energie eoliană. Putem vorbi și despre energie solară. Se discută foarte mult și despre hidrogen ca pe viitor să fie folosit drept combustibil pentru transporturile publice și pentru industrie. 

Foarte important este ca industria să nu mai fie dependentă de rețelele publice, ci să își creeze surse proprii de aprovizionare cu energie. Pentru că vedem ce se întâmplă cu inflația, care ne afectează pe fiecare dintre noi.

Prețul crescut la energie ne afectează până la cele mai mici detalii. Energia este o marfă care se vinde pe bursă. Se licitează. În momentul în care consumatorii individuali și companiile își vor putea produce energia proprie nu vor mai depinde de toate aceste fluctuații și vor putea să devină din ce în ce mai independenți de rețelele de clasice care sunt interconectate.

Pentru că, da, energia electrică produsă în România nu va rămâne doar în România. Rețelele sunt interconectate. Este fals să spunem că toată energia produsă la noi în țară va rămâne la noi în țară. Sunt momente în care România exportă energie și momente în care importă energie. Cred că dacă discutăm de 2050, acesta este traseul, către energia verde.

Digi24.ro: Ce rol are REPowerEU în tot acest context?

REPowerEU va avea un rol semnificativ pentru următorii ani. Programul vine și aduce o finanțare suplimentară de 1,2 miliarde de euro, la care care statul va trebuie să vină cu surse suplimentare prin redistribuirea unor sume care sunt acum integrate în acest plan.

REPowerEU este un plan accelerat de aprobare și de demarare a unor proiecte de energie regenerabilă care să ne asigure că în 2027 Europa nu va mai importa carburanți fosili din Rusia.

Digi24.ro: Coordonați partea de OECD la Ministerul Mediului. Ce presupune asta?

Este cel mai important demers de politică externă al României din ultimul deceniu. Pentru că aderarea la OECD este la fel de importantă ca aderarea la NATO și la UE. Discutăm de un club select al celor mai dezvoltate țări din lume, care asigură în jur de 65% din PIB-ul global și peste 80% din investițiile străine în lume. Este un club de țări care au cele mai înalte standarde și cele mai bune politici, inclusiv politici de mediu.

Iar pentru că mediul și clima sunt subiecte actuale și vor fi actuale și în următorii ani, există un număr de instrumente, practic niște standarde pe care OECD le impune în domeniul mediului. De aceea Ministerul Mediului este practic instituția din România care va trebui să aibă cea mai mare contribuție la aderarea țării noastre la OECD.

Sunt 66 de instrumente legale din totalul de aproximativ 240 pe care Ministerul Mediului va trebui să le implementeze. Noi facem o evaluare a legislației actuale și ne uităm la ce avem noi și ce standarde presupune aderarea la OECD. Ne ajută foarte mult că suntem în UE. Astfel, legislația de mediu este aliniată cu legislația europeană și face să nu existe decalajele atât de mari. 

Digi24.ro: Ce s-a întâmplat cu iernile bunicilor noștri? 

E clar că iernile noastre nu vor mai fi ca cele pe care le cunoșteam, de pe vremea bunicilor noștri. Eu locuiesc la Brașov și în a doua zi după anul nou am ieșit în tricou la poalele Pietrei Craiului la altitudine de 700 de metri. Ne așteptăm la mai puțină zăpadă și la mai multe perioade de sezon secetos, care vor genera probleme de aprovizionare cu hrană.

Și aici trebuie să ne gândim la sisteme mai inteligente de a păstra apa în peisaje. Irigații inovative. Poate nu sisteme clasice, în care pompăm la infinit apă, pentru că și apa este o resursă care va fi afectată de schimbările climatice. Și, deși pare că România este o țară în care nu o să avem niciodată probleme cu apa, deja se văd aceste fenomene, cum s-au întâmplat vara trecută. Am văzut niște niveluri extrem de scăzute ale Dunării, care generează probleme în alimentarea sistemelor de irigații în în alimentarea cu apă. 

Nu trebuie să ne gândim doar la oameni. Trebuie să protejăm speciile de animale și plante pe care ne-am asumat că le protejăm. 

Nu trebuie să excludem vântrile foarte puternice și furtunile, care vor afecta pădurile. Și am văzut deja cum în anii trecuți am avut momente în care în 20 de minute au fost doborâte zeci de mii de hectare de păduri. Cauza e clară. Diferențele de temperaturi ale aerului generează vânturi foarte puternice și furtuni.

Cu incendiile forestiere încă nu avem o problemă. Nu ne putem compara cu Grecia sau Portugalia. Dar aceste incendii vor fi din ce în ce mai prezente.

Vom vedea specii care vor suferi, pentru că au nevoie de mai multă umiditate și de temperaturi mai joase.

Probabil că nu vom mai avea niște sezoane clasice. Gripa nu va mai apărea doar iarna sau la începutul iernii. Oamenii fac parte din ecosistemele naturale și când apare o perturbare generată de temperaturi, e normal ca și organismele noastre să aibă de suferit.

Ce trebuie să înțelegem este că fenomenele astea de tulburări de climă vor fi mai frecvente, iar timpul necesar refacerii va fi tot mai scurt.

Digi24.ro: Care sunt cele mai importante provocări cu care se va confunta statul român în ceea ce privește schimbările climatice în următorul an și în următorul deceniu?

Cred ca va trebui să stabilim foarte clar care este traictoria României de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să o punem într-o strategie pe care toată lumea să și-o asume.

Ne așteptăm la fenomene de sectă în acest an, iar dacă vorbim de următorii ani, orice prognoză pe care o faci pe termen lung este dublată de foarte multă nesiguranță. Ceea ce este cert este că nu știm cum vor arăta aceste fenomene. Va trebui să fim pregătiți să facem față și să ne revenim și aici cred că va trebui să ne gândim la soluții din astea care să mimeze procesele naturale. Adică nu mai venim și păstrăm apa în baraje de beton, ci o lăsăm să se disperseze în natură.

Îmi doresc să nu avem un an secetos la fel ca anul trecut pentru că doi-trei ani secetoși consecutivi crează probleme, chiar dacă de la un an la altul ai stocuri de alimente. Vom aveam o provocare în continuare cu gestionarea deșeurilor. La fel, arderile ilegale generează poluare și aici trebui să rezolvăm lucrurile.

România are multe provocări în ceea ce privește problemele de mediu, care încă nu sunt rezolvate. Dar nu suntem cu un picior în groapă, chiar dacă avem niște domenii în care trebuie să luăm niște măsuri mult mai drastice.

 

 


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Prima   Contact   Harta
vizitatori: 3297913
sus
B2B and B2C solutions , Branding & Graphic Design Services,Website Design and Development , E-Commerce Systems,Software Application Architecture and Development,Multimedia solutions , 2D/3D modeling & animation solutions,Video & Post Production Creat de Trimaran
 
SCHIMBAREA CLIMEI – esenţa fenomenului   /   CADRUL INTERNAŢIONAL   /   CADRUL NAŢIONAL   /   CERCETĂRI ŞI MODELARE   /   DOCUMENTE   /   UIPM
Tel. +373 22 232247   /  Fax. +373 22 232247

Adresa: str. Alexandru cel Bun 51A, mun. Chisinau, Republica Moldova