https://www.moldpres.md/news/2018/01/04/18000055

 

Temperaturile ridicate care se menţin, deocamdată, în actuala iarnă fac parte dintr-un proces complex al schimbărilor climatice. Cercetătorii susţin că în ultimii 127 de ani, R. Moldova a devenit mai caldă, cu o creştere medie a temperaturii de peste un grad Celsius, în timp ce creşterea precipitaţiilor a constituit doar 54.7 mm, notează MOLDPRES.

 

Solicitat de Agenţie, Vasile Scorpan, managerul Oficiului „Schimbarea Climei" din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a oferit mai multe rezultate ale cercetărilor specialiştilor instituţiei şi partenerilor ce se referă la factorii de risc, vulnerabilitatea şi adaptarea la schimbările climatice.

 

Potrivit acestora, începutul anilor 1980 este considerat un „punct de cotitură" în tendinţa de evoluţie a temperaturii aerului pe termen lung, iar influenţa antropogenă asupra atmosferei devine tot mai distinctă. „Creşterea temperaturii aerului pe teritoriul R. Moldova în anii 1981-2014 nu lasă spaţiu pentru îndoială şi este cea mai evidentă în timpul sezonului cald. Într-o măsură mai mică clima se încălzeşte în lunile de iarnă (în medie cu 0,4-0,6 grade Celsius). Această creştere este semnificativă din punct de vedere statistic şi are tendinţă de continuitate, spre deosebire de precipitaţiile anuale care se vor reduce", se arată într-un studiu al Oficiului „Schimbarea Climei".

 

Specialiştii menţionează că „R. Moldova se îndreaptă spre o climă mai uscată, cu înrăutăţirea condiţiilor de umiditate pe întreg teritoriul ţării. Or, toate acestea demonstrează în mod clar şi o înrăutăţire treptată a caracteristicilor ecologice".  

 

Spaţiul forestier este unul din sectoarele care au de suportat maximal consecinţele fenomenului de încălzire. Astfel, „seceta catastrofală, care a afectat în 2007 peste 80% din teritoriul ţării, a prejudiciat considerabil cca 5,5% din pădurile naţionale. Aceasta a provocat slăbirea fiziologică a plantelor şi a afectat peste 20 de specii forestiere. Pierderi mari au fost înregistrate şi în urma incendiilor forestiere. Este vorba de prejudicii, cauzate de factori naturali, care sunt greu de recuperat, mai ales că valurile de căldură extremă vor deveni mult mai comune în viitor", susţin surse de la Institutul de Cercetări şi Management al Pădurilor, citate de MOLDPRES.

 

La rândul lor, specialiştii de la Agenţia „Apele Moldovei" afirmă că precipitaţiile reduse, clima uscată, procentul sporit de evaporaţie şi scurgerea climatică vor afecta bazinele hidrologice, iar ca urmare va avea de suferit flora şi fauna acvatică.

 

Medicii, de asemenea, au un cuvânt de spus în acest context. Bunăoară, mai mulţi specialişti din ţară consideră că numărul sporit de viroze din ultimul timp este cauzat şi de lipsa gerului care are efect nociv asupra viruşilor şi bacteriilor dăunătoare organismului. „Deși încălzirea globală ar putea aduce uneori unele beneficii, cum ar fi mai puține decese pe timpul iernii în zonele cu clima temperată, efectele generale asupra sănătății ale unui climat în schimbare sunt mai degrabă negative. Schimbările climatice afectează factorii sociali și de mediu ce influențează sănătatea - aerul curat, apa potabilă sau alimentele suficiente. Temperaturile extrem de ridicate ale aerului contribuie direct la decesele prin afectare cardiovasculară și respiratorie, în special în rândul persoanelor în vârstă.

 

Polenul și alți aeroalergeni sunt întâlniți la niveluri mai mari la temperaturi extreme. Astfel se poate declanşa astmul, care afectează aproximativ 300 milioane de oameni în întreaga lume. Se estimează că temperaturile din ce în ce mai mari vor crește numărul cazurilor de astm diagnosticate", se indică într-o notă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

 

În acelaşi timp, Nicolae Bucătaru, profesor la Universitatea Tehnică a Moldovei, susţine că temperaturile sporite ale mediului au impact negativ şi asupra animalelor, fapt ce se va răsfrânge asupra volumului de producere a cărnii, laptelui şi ouălor. „Modificarea zonei de confort termic poate schimba metabolismul animalelor şi provoca mai multe schimbări de comportament şi sănătate, care vor duce inevitabil la scăderea nivelului de producţie", a menţionat profesorul.

 

„Problemele schimbărilor climatice demult au depăşit nivelul local sau regional şi constituie subiect de examinare pentru cele mai înalte foruri internaţionale. Pentru a găsi soluţiile necesare de prevenire şi de adaptare, R. Moldova  este parte la Convenţia-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei, precum şi la tratatele adiţionale ale acesteia - Protocolul de la Kyoto, Acordul de la Paris ş.a. Pentru început este necesar să înţelegem riscurile climatice, să evaluăm pericolele, precum şi să modificăm politicile existente şi să elaborăm strategii noi care ar fi reziliente din punct de vedere climatic", a punctat pentru MOLDPRES Vasile Scorpan, managerul Oficiului „Schimbarea Climei" din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.