Română
English
Dacă proiecţiile pentru acest an se vor confirma, cei opt ani din perioada 2015-2022 vor fi cei mai călduroși ani înregistraţi vreodată, a avertizat duminică Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), într-un raport considerat a fi o „cronică a haosului climatic".
„În timp ce summitul COP27 începe, planeta noastră trimite un semnal de primejdie", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27, de la Sharm el-Sheikh.
Această „cronică a haosului climatic" arată „atât de clar că schimbarea are loc cu o viteză catastrofală, devastând vieţi pe fiecare continent", a adăugat el, cerând ca "acţiuni ambiţioase şi credibile" să fie abordate în cele două săptămâni ale acestei conferinţe climatice desfăşurate în Egipt.
Cu o temperatură medie estimată cu 1,15 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, se aşteaptă ca anul 2022 să se situeze „doar" pe locul al cincilea sau al şaselea al acestor cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, datorită influenţei neobişnuite, pentru al treilea an consecutiv, al fenomenului la La Ninia care antrenează o scădere a temperaturii.
„Dar acest lucru nu inversează tendinţa pe termen lung; este doar o chestiune de timp până când se va înregistra un nou an mai cald", a insistat agenţia specializată a ONU.
Dovadă a acestei tendinţe, „cei opt ani din 2015 până în 2022 vor fi probabil cei mai calzi opt ani înregistraţi vreodată", a estimat OMM, care îşi va publica evaluarea finală în 2023.
Temperatura medie în deceniul 2013-2022 este estimată la 1,14 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială, faţă de 1,09 grade Celsius în perioada 2011-2020.
Acordul de la Paris urmăreşte să limiteze încălzirea globală cu mult sub două grade Celsius, chiar cu 1,5 grade Celsius.
„Concentraţiile de CO2 din atmosferă sunt atât de mari încât obiectivul de 1,5 grade Celsius (...) este abia de domeniul posibilului", a declarat duminică directorul OMM, Petteri Taalas.
„Este deja prea târziu pentru mulţi gheţari şi topirea va continua timp de sute sau chiar mii de ani, cu consecinţe majore pentru aprovizionarea cu apă", a adăugat el, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Planeta a fost, de asemenea, lovită în acest an de o avalanşă de evenimente extreme, de la inundaţii istorice în Pakistan până la valuri de căldură repetate în Europa şi seceta prelungită în Cornul Africii.
„Ştim că unele dintre aceste dezastre, inundaţiile şi canicula din Pakistan, inundaţiile şi cicloanele din sudul Africii, uraganul Ian, valurile de căldură extreme şi seceta din Europa nu ar fi fost atât de grave fără schimbările climatice", a declarat Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra.
În ciuda angajamentelor asumate la COP26, doar aproximativ douăzeci de ţări şi-au ridicat ţintele, iar ONU nu vede „nicio modalitate credibilă" de a atinge obiectivul de 1,5°C.
Peste 120 de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi luni şi marţi pentru un summit care ar trebui să dea impuls acestor două săptămâni de negocieri. Fără preşedintele chinez Xi Jinping sau americanul Joe Biden, care va merge la COP pe 11 noiembrie. Deşi cooperarea este crucială între cei doi principali emiţători de gaze cu efect de seră din lume, cu relaţii tensionate, aceştia s-ar putea întâlni totuşi la Bali săptămâna următoare, în marja G20.
