http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_19048/Dupa-Copenhaga-de-la-dezamagire-la-realism.html

 
Barroso declara ca acordul reprezinta un pas inainte, dar nu este nici pe departe pe masura ambitiilor UE. Liderii occidentali resping criticile tarilor in curs de dezvoltare in privinta rezultatelor summitului climatic din capitala Danemarcei. Organizatiile de afaceri si aparatorii mediului se arata deopotriva dezamagite. Cu totii par sa fie insa de acord ca nu totul este pierdut.

Presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, si-a exprimat dezamagirea fata de acordul incheiat cu greu, pe ultima suta de metri a Conferintei privind schimbarile climatice de la Copenhaga, declarand ca acesta se situeaza „mult sub” asteptarile UE.
Pactul are mai putin de trei pagini si nu contine elemente pe care UE le considera cruciale, precum obiectivele colective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Pe langa faptul ca nu stabileste un termen limita pentru incheierea unui tratat in 2010, acesta nici macar nu mentioneaza necesitatea vreunui acord obligatoriu din punct de vedere juridic.
Chiar si cu aceste deficiente, pactul a fost incheiat cu dificultate. Spre finalul summit-ului, negocierile pareau pe cale sa esueze, tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare neputand cadea de acord asupra modalitatilor de a garanta respectarea angajamentelor de limitare a emisiilor de catre natiunile care se dezvolta rapid. Pactul a devenit posibil dupa dezbaterile de ultim moment dintre SUA si patru din tarile cu cel mai rapid ritm de dezvoltare - China, India, Brazilia si Africa de Sud.
Conferinta urma sa se finalizeze vineri, insa termenul a fost depasit pe fundalul unor discutii pe tema acceptarii sau respingerii acordului. Dupa o noapte de dezbateri aprinse, ziua de sambata a adus in cele din urma decizia liderilor mondiali de a „lua nota” de acest pact.
„Nu-mi voi ascunde dezamagirea”, a spus presedintele Barroso. „Ambitiile acestui pact nu sunt deloc pe masura asteptarilor noastre”.
Totusi, a adaugat el, „acordul, in forma sa actuala, este preferabil lipsei totale a unui acord”.
Pactul le cere statelor participante sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera, „in vederea” limitarii incalzirii globale la sub 2 grade Celsius - prag dincolo de care se considera ca schimbarile climatice ar putea scapa de sub control. Astfel, natiunile dezvoltate ar trebui sa-si reduca semnificativ emisiile, in mod masurabil. Tarile in curs de dezvoltare ar urma sa-si plafoneze nivelul emisiilor si sa raporteze rezultatele inregistrate o data la doi ani, cu „dispozitii pentru analiza si consultari internationale”.
Textul nu stabileste insa obiective globale de reducere a emisiilor, precum cel solicitat deja tarilor UE, de 20%. Fiecare tara in parte va decide cat si cum va actiona. Acordul stabileste ca actiunile aplicate sa fie analizate in 2015. Totusi, fiecare stat trebuie sa-si declare, pana la sfarsitul lunii ianuarie, obiectivul pe care si-l propune.
Un alt aspect asupra caruia nu s-a putut obtine un acord detaliat este modalitatea de compensare a tarilor care isi pastreaza padurile, element cu un rol esential pentru incetinirea schimbarilor climatice.
Cel mai palpabil rezultat al conferintei este probabil faptul ca tarile dezvoltate au convenit sa acorde 30 de miliarde de dolari (21 de miliarde de euro) in urmatorii trei ani si 100 de miliarde de dolari (70 de miliarde de euro) pana in 2020, pentru finantarea proiectelor care sprijina statele sarace in eforturile de promovare a energiei ecologice si de adaptare la seceta, la ridicarea nivelului marii si la alte schimbari climatice. UE s-a angajat sa acorde o finantare initiala rapida in valoare de 7,2 miliarde de euro (dintr-un total de 21 de miliarde). Sumele ar urma sa provina din surse diverse, din domeniul public si privat.
Sursa: Comisia Europeana
Reactii dupa Copenhaga
 
Liderii occidentali resping criticile tarilor in curs de dezvoltare in privinta rezultatelor summitului climatic din capitala Danemarcei.
Pentru presedintele american, Barack Obama, acordul climatic trasat la Copenhaga este o mare realizare, chiar daca statele participante nu au reusit sa convina asupra unor norme obligatorii de reducere a gazelor cu efect de sera.
Rezultatele reuniunii pun bazele negocierilor internationale care vor continua in urmatorii ani. Obama a precizat ca asteapta ca legislativul american sa adopte prevederi obligatorii de reducere a emisiilor poluante si a insistat ca trebuie facut mai mult pentru tinerea sub control a incalzirii globale:
"Pentru prima oara in istorie toate marile economii ale lumii s-au reunit si au decis sa-si asume responabilitatea si sa combata modificarile climatice. Dupa negocieri foarte dificile, acest acord pune bazele pentru actiunea internationala in urmatorii ani. Acest progres a fost greu de obtinut si stim in acelasi timp ca nu este suficient. Mergem inainte, trebuie sa profitam de momentul Copenhaga pentru a ne asigura ca eforturile internationale de a reduce substantial emisiile de dioxid de carbon vor continua in perioada urmatoare."
O pozitie similara a adoptat si Germania. Cancelarul german, Angela Merkel, a respins criticile dure la adresa rezultatului summitului climatic de la Copenhaga.
Reuniunea din capitala daneza a fost un prim pas catre o noua ordine mondiala in materie de protectia mediului, a afirmat sefa executivului de la Berlin pentru cotidianul "Bild am Sonntag".
Pe baza rezultatelor
 
obtinute la Copenhaga trebuie construit mai departe, iar Germania va face acest lucru la conferinta climatica ministeriala care va avea loc la Bonn la jumatatea anului viitor, a mai spus cancelarul federal.
Consensul minim obtinut la Copenhaga a fost aparat si de premierul australian, Kevin Rudd: "Multi spun ca nu este de ajuns. Ca sefi de stat, sarcina noastra este insa sa obtinem cel mai bun rezultat posibil. Aceasta inseamna in acest caz o intelegere semnificativa. Orice altceva ar fi insemnat un esec. Avem insa multe de facut in continuare."
Pe de alta parte, micile state insulare din Pacificul de Sud s-au declarat extrem de dezamagite de rezultatul negocierilor de la Copenhaga. Delegatul statului Tuvalu, Ian Fry, a calificat compromisul drept extrem de nesatisfacator: "Domnule presedinte, viitorul nostru nu este de vanzare. Ma tem ca trebuie sa va spun ca nu putem accepta acest document."
Articol complet la Deutsche Welle
BusinessEurope, confederatie care reprezinta mai mult de 20 de milioane de companii europene, a anuntat ca este "dezamagita de rezultatul limitat al summitului climatic de la Copenhaga".
Acordul de la Copenhaga, "nu a imbunatatit perspectiva unor conditii egale pentru toata lumea in viitor" companiile europene fiind obligate sa isi reduca emisiile in cadrul 'Emissions Trading Scheme' a UE, in timp ce companiile din tari cu salarii medii mici precum China si India nu au obligatii similare.
BusinessEurope a anuntat ca nu si-a pierdut speranta ca toate tarile vor ajunge la un acord legal in 2010.
Jason Anderson, seful departamentului EU Climate and Energy Policy de la WWF, a spus ca Acordul de la Copenhaga reprezinta doar "o declaratie de vointa care in prezent nu obliga pe nimeni si nu reuseste sa garanteze un climat sigur pentru generatiile viitoare." "Asa cum este acum, acest acord slab nu va pastra incalzirea globala sun nivelul periculos de 2 grade," a spus Anderson.
Anderson a spus insa ca jocul nu s-a incheiat inca: "Daca declaratia de astazi din partea SUA si altor blocuri mari de negociatori este profund dezamagitoare, tarile industrializate au primit timp pana in februarie sa se angajeze sa isi reduca emisiile. Este vital sa profite de aceasta ocazie si sa isi creasca ambitiile."
- Articol complet la EurActiv.com: EU looks beyond ‘weak’ Copenhagen climate deal
Conferinta de la Copenhaga a demonstrat ca ideea unui directorat mondial G2 SUA-China este departe de realitate - analisti
Conferinta asupra climatului de la Copenhaga a demonstrat ca ideea unui "G2", directoratul mondial asigurat de Statele Unite si China, este inca departe de realitate, concluzioneaza analistii chestionati de AFP.
Americanii si chinezii s-au confruntat in numeroase randuri in capitala Danemarcei, mai ales asupra eforturilor care ar trebui asumate de fiecare stat si asupra modalitatilor de a controla aplicarea deciziilor. Doua intrevederi bilaterale intre presedintele Barack Obama si premierul Wen Jiabao - care a afirmat luni ca Beijingul a "jucat un rol important si constructiv" - nu au permis deblocarea situatiei.
"Daca era nevoie de o dovada ca nu exista G2, aceasta a fost conferinta de la Copenhaga", crede Jean-Pierre Cabestan, profesor de stiinte politice la Universitatea baptista din Hong Kong.
Shi Yinhong, analist politic la Universitatea Renmin, crede acelasi lucru. "Pe de o parte, rangul si importanta Chinei au crescut mult si consultarile cu SUA au fost importante. Dar, pe de alta parte, daca dorim sa discutam despre un G2 la Copenhaga, atunci vedem o confruntare pe subiecte foarte importante, deci nu cred ca acest concept este unul functional", spune el.
Lansata in Statele Unite in 2006, ideea G2, care isi propunea sa reflecte noile date geostrategice create de cresterea ponderii Chinei, a fost preluata de Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate nationala la Casa Alba in administratia Jimmy Carter, cu ocazia celei de-a 30-a aniversari a relatiilor diplomatice bilaterale, la Beijing, in ianuarie 2009.
Neincrederea celor doua superputeri
Dar neincrederea subzista, asa cum a aratat respingerea de catre Beijing a ideii unor mecanisme de control, explica analistul Russell Leigh Moses.
"Temerea ca SUA incearca sa controleze China supravietuieste inca. Si exista si preocupari interne. Cum sa explici autoritatilor locale ca nu vor fi supravegheate doar de Beijing in materie de dezvoltare economica, dar si de state straine?", se intreaba el.
Articol complet la HotNews.ro